„Opera lui Milescu nu este numai ziarul plin de peripetii al unei ambasade trimise in misiune diplomatica in China ci este in acelasi timp o carte moderna de explorare stiintifica a unor tinuturi pana atunci putin cunoscute europenilor. Calatorind pe drumuri necunoscute printre popoare si rase diferite vaslind pe rauri pe care nu mai vaslise nici un european pana la el curiozitatea vesnic treaza a acestui moldovean din secolul al XVII-lea se opreste asupra configuratiei solului descrie in amanunt raurile pe care le strabate noteaza aspectul particular al muntilor face masuratori topografice. Dar pe Milescu nu-l intereseaza numai aspectul geografic al tinuturilor ci si cel etnografic. Privirea lui iscoditoare cauta sa prinda si viata specific omeneasca pe care o traiesc populatiile asa de variate ca infatisare pe acele indepartate meleaguri: ocupatia armele manifestarile religioase superstitiile. Opera aceasta i-a castigat pe drept lui Milescu un renume european.“ – N. Cartojan

„Nicolae Milescu Spatarul si-a scris lucrarile in timpul calatoriei sale cu multe popasuri intre 3 mai 1675 plecarea din Tobolsk si 5 ianuarie 1678 intoarcerea la Moscova. Primele doua cele care cuprindeau insemnarile asupra drumului prin Siberia si raportul oficial asupra misiunii sale diplomatice adica Jurnalul de calatorie in China au fost predate indata dupa sosirea la Moscova aceasta fiind obligatia de serviciu. Descrierea Chinei a fost predata mai tarziu dupa ce a revazut-o ea a contribuit mult la reabilitarea Spatarului cazut in dizgratia noii stapaniri a statului rus dupa moartea tarului Aleksei Mihailovici si odata cu caderea de la putere a sustinatorului sau Artemon Matveev. Asa se explica si de ce Jurnalul de calatorie... a fost cunoscut multa vreme doar indirect in schimb Descrierea Chinei a circulat in numeroase copii manucrise rusesti si grecesti inca din secolul al XVII-lea deoarece calatoria si lucrarile Spatarului au starnit nu numai interesul politico-economic al statelor europene ci si interesul stiintific al multor oameni de cultura ai timpului... Astfel cele trei lucrari ale lui Nicolae Milescu Spatarul - printre cele mai insemnate din intreaga lui activitate carturareasca - desi nu au fost scrise in romaneste sunt opera unui invatat roman care prin bogatia de informatii inedite asupra Siberiei si Chinei prin seriozitatea stiintifica si prin frumusetea expunerii il asaza printre marile figuri ale culturii universale din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.“ – Istoria literaturii romane vol. II Editura Academiei Romane Bucuresti 1964 p. 469.

„Opera lui Milescu nu este numai ziarul plin de peripetii al unei ambasade trimise in misiune diplomatica in China ci este in acelasi timp o carte moderna de explorare stiintifica a unor tinuturi pana atunci putin cunoscute europenilor. Calatorind pe drumuri necunoscute printre popoare si rase diferite vaslind pe rauri pe care nu mai vaslise nici un european pana la el curiozitatea vesnic treaza a acestui moldovean din secolul al XVII-lea se opreste asupra configuratiei solului descrie in amanunt raurile pe care le strabate noteaza aspectul particular al muntilor face masuratori topografice. Dar pe Milescu nu-l intereseaza numai aspectul geografic al tinuturilor ci si cel etnografic. Privirea lui iscoditoare cauta sa prinda si viata specific omeneasca pe care o traiesc populatiile asa de variate ca infatisare pe acele indepartate meleaguri: ocupatia armele manifestarile religioase superstitiile. Opera aceasta i-a castigat pe drept lui Milescu un renume european.“ – N. Cartojan

„Nicolae Milescu Spatarul si-a scris lucrarile in timpul calatoriei sale cu multe popasuri intre 3 mai 1675 plecarea din Tobolsk si 5 ianuarie 1678 intoarcerea la Moscova. Primele doua cele care cuprindeau insemnarile asupra drumului prin Siberia si raportul oficial asupra misiunii sale diplomatice adica Jurnalul de calatorie in China au fost predate indata dupa sosirea la Moscova aceasta fiind obligatia de serviciu. Descrierea Chinei a fost predata mai tarziu dupa ce a revazut-o ea a contribuit mult la reabilitarea Spatarului cazut in dizgratia noii stapaniri a statului rus dupa moartea tarului Aleksei Mihailovici si odata cu caderea de la putere a sustinatorului sau Artemon Matveev. Asa se explica si de ce Jurnalul de calatorie... a fost cunoscut multa vreme doar indirect in schimb Descrierea Chinei a circulat in numeroase copii manucrise rusesti si grecesti inca din secolul al XVII-lea deoarece calatoria si lucrarile Spatarului au starnit nu numai interesul politico-economic al statelor europene ci si interesul stiintific al multor oameni de cultura ai timpului... Astfel cele trei lucrari ale lui Nicolae Milescu Spatarul - printre cele mai insemnate din intreaga lui activitate carturareasca - desi nu au fost scrise in romaneste sunt opera unui invatat roman care prin bogatia de informatii inedite asupra Siberiei si Chinei prin seriozitatea stiintifica si prin frumusetea expunerii il asaza printre marile figuri ale culturii universale din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.“ – Istoria literaturii romane vol. II Editura Academiei Romane Bucuresti 1964 p. 469.

„Opera lui Milescu nu este numai ziarul plin de peripetii al unei ambasade trimise in misiune diplomatica in China ci este in acelasi timp o carte moderna de explorare stiintifica a unor tinuturi pana atunci putin cunoscute europenilor. Calatorind pe drumuri necunoscute printre popoare si rase diferite vaslind pe rauri pe care nu mai vaslise nici un european pana la el curiozitatea vesnic treaza a acestui moldovean din secolul al XVII-lea se opreste asupra configuratiei solului descrie in amanunt raurile pe care le strabate noteaza aspectul particular al muntilor face masuratori topografice. Dar pe Milescu nu-l intereseaza numai aspectul geografic al tinuturilor ci si cel etnografic. Privirea lui iscoditoare cauta sa prinda si viata specific omeneasca pe care o traiesc populatiile asa de variate ca infatisare pe acele indepartate meleaguri: ocupatia armele manifestarile religioase superstitiile. Opera aceasta i-a castigat pe drept lui Milescu un renume european.“ – N. Cartojan

„Nicolae Milescu Spatarul si-a scris lucrarile in timpul calatoriei sale cu multe popasuri intre 3 mai 1675 plecarea din Tobolsk si 5 ianuarie 1678 intoarcerea la Moscova. Primele doua cele care cuprindeau insemnarile asupra drumului prin Siberia si raportul oficial asupra misiunii sale diplomatice adica Jurnalul de calatorie in China au fost predate indata dupa sosirea la Moscova aceasta fiind obligatia de serviciu. Descrierea Chinei a fost predata mai tarziu dupa ce a revazut-o ea a contribuit mult la reabilitarea Spatarului cazut in dizgratia noii stapaniri a statului rus dupa moartea tarului Aleksei Mihailovici si odata cu caderea de la putere a sustinatorului sau Artemon Matveev. Asa se explica si de ce Jurnalul de calatorie... a fost cunoscut multa vreme doar indirect in schimb Descrierea Chinei a circulat in numeroase copii manucrise rusesti si grecesti inca din secolul al XVII-lea deoarece calatoria si lucrarile Spatarului au starnit nu numai interesul politico-economic al statelor europene ci si interesul stiintific al multor oameni de cultura ai timpului... Astfel cele trei lucrari ale lui Nicolae Milescu Spatarul - printre cele mai insemnate din intreaga lui activitate carturareasca - desi nu au fost scrise in romaneste sunt opera unui invatat roman care prin bogatia de informatii inedite asupra Siberiei si Chinei prin seriozitatea stiintifica si prin frumusetea expunerii il asaza printre marile figuri ale culturii universale din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.“ – Istoria literaturii romane vol. II Editura Academiei Romane Bucuresti 1964 p. 469.