„Simplu, profund, emoționant, Doamna Hayat ne povestește despre această educație sentimentală accelerată, desfășurând în același timp metafora subtilă a unei țări care nu se mai recunoaște." Le Devoir
„Ahmet Altan a scris acest roman al excesului, plin de senzualitate, în jurul unei aventuri între un tânăr figurant și o femeie matură, voluptuoasă și misterioasă. O odă a libertății sub toate fațetele ei." Les Inrocks
„Autorul turc semnează un roman sclipitor, Doamna Hayat, conceput în timpul detenției sale arbitrare, din 2016 până în aprilie 2021." Le Monde
Întrun oraș oarecare, tânărul Fazil, student la Litere, revine la facultate după moartea neașteptată a tatălui său. Sărac, nevoit să trăiască în condiții modeste și să facă figurație într­un studio de televiziune, cunoaște o femeie cu profil de odaliscă, doamna Hayat, care îi trezește pasiuni nebănuite, dar întâlnește și o tânără studentă, Sila, îndrăgostită și ea de literatură. Fazil se împarte între aceste iubiri contradictorii.
Situația politică din țară, regimul fals democratic instalat la putere, denunțurile, arestările arbitrare se reflectă în atmosfera de teroare care se instaurează treptat în oraș și în mediul academic. Deși ar putea să părăsească țara împreună cu Sila, tânărul, de acum singur și privind viața cu alți ochi, ia o altă decizie. Scris în detenție, romanul lui Ahmet Altan este un elogiu adus libertății, iubirii, literaturii, vieții în general.
„Un adevărat proces politic, dar și un mare roman de dragoste." L’Obs
Ahmet Altan (n. 1950) este unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru că ar fi transmis „mesaje subliminale" puciștilor în timpul unei emisiuni televizate. Deși condamnat la închisoare pe viață, în aprilie 2021, Curtea Supremă de Apel a Turciei a dispus eliberarea lui. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul său în 1982, Altan a publicat mai multe romane și volume de eseuri. În colecția Anansi. World Fiction au apărut volumul de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată și Ca o rană de sabie, primul roman al Cvartetului Otoman.

„Simplu, profund, emoționant, Doamna Hayat ne povestește despre această educație sentimentală accelerată, desfășurând în același timp metafora subtilă a unei țări care nu se mai recunoaște." Le Devoir
„Ahmet Altan a scris acest roman al excesului, plin de senzualitate, în jurul unei aventuri între un tânăr figurant și o femeie matură, voluptuoasă și misterioasă. O odă a libertății sub toate fațetele ei." Les Inrocks
„Autorul turc semnează un roman sclipitor, Doamna Hayat, conceput în timpul detenției sale arbitrare, din 2016 până în aprilie 2021." Le Monde
Întrun oraș oarecare, tânărul Fazil, student la Litere, revine la facultate după moartea neașteptată a tatălui său. Sărac, nevoit să trăiască în condiții modeste și să facă figurație într­un studio de televiziune, cunoaște o femeie cu profil de odaliscă, doamna Hayat, care îi trezește pasiuni nebănuite, dar întâlnește și o tânără studentă, Sila, îndrăgostită și ea de literatură. Fazil se împarte între aceste iubiri contradictorii.
Situația politică din țară, regimul fals democratic instalat la putere, denunțurile, arestările arbitrare se reflectă în atmosfera de teroare care se instaurează treptat în oraș și în mediul academic. Deși ar putea să părăsească țara împreună cu Sila, tânărul, de acum singur și privind viața cu alți ochi, ia o altă decizie. Scris în detenție, romanul lui Ahmet Altan este un elogiu adus libertății, iubirii, literaturii, vieții în general.
„Un adevărat proces politic, dar și un mare roman de dragoste." L’Obs
Ahmet Altan (n. 1950) este unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru că ar fi transmis „mesaje subliminale" puciștilor în timpul unei emisiuni televizate. Deși condamnat la închisoare pe viață, în aprilie 2021, Curtea Supremă de Apel a Turciei a dispus eliberarea lui. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul său în 1982, Altan a publicat mai multe romane și volume de eseuri. În colecția Anansi. World Fiction au apărut volumul de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată și Ca o rană de sabie, primul roman al Cvartetului Otoman.

„Simplu, profund, emoționant, Doamna Hayat ne povestește despre această educație sentimentală accelerată, desfășurând în același timp metafora subtilă a unei țări care nu se mai recunoaște." Le Devoir
„Ahmet Altan a scris acest roman al excesului, plin de senzualitate, în jurul unei aventuri între un tânăr figurant și o femeie matură, voluptuoasă și misterioasă. O odă a libertății sub toate fațetele ei." Les Inrocks
„Autorul turc semnează un roman sclipitor, Doamna Hayat, conceput în timpul detenției sale arbitrare, din 2016 până în aprilie 2021." Le Monde
Întrun oraș oarecare, tânărul Fazil, student la Litere, revine la facultate după moartea neașteptată a tatălui său. Sărac, nevoit să trăiască în condiții modeste și să facă figurație într­un studio de televiziune, cunoaște o femeie cu profil de odaliscă, doamna Hayat, care îi trezește pasiuni nebănuite, dar întâlnește și o tânără studentă, Sila, îndrăgostită și ea de literatură. Fazil se împarte între aceste iubiri contradictorii.
Situația politică din țară, regimul fals democratic instalat la putere, denunțurile, arestările arbitrare se reflectă în atmosfera de teroare care se instaurează treptat în oraș și în mediul academic. Deși ar putea să părăsească țara împreună cu Sila, tânărul, de acum singur și privind viața cu alți ochi, ia o altă decizie. Scris în detenție, romanul lui Ahmet Altan este un elogiu adus libertății, iubirii, literaturii, vieții în general.
„Un adevărat proces politic, dar și un mare roman de dragoste." L’Obs
Ahmet Altan (n. 1950) este unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru că ar fi transmis „mesaje subliminale" puciștilor în timpul unei emisiuni televizate. Deși condamnat la închisoare pe viață, în aprilie 2021, Curtea Supremă de Apel a Turciei a dispus eliberarea lui. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul său în 1982, Altan a publicat mai multe romane și volume de eseuri. În colecția Anansi. World Fiction au apărut volumul de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată și Ca o rană de sabie, primul roman al Cvartetului Otoman.