Mihai Eminescu – författare

Recitind, azi, aceste proze fantastice, intelectualizante, ardent ideologice, pline de concepte și mai totdeauna puse sub semnul unei metafizici de tip romantic și comparându-le cu ceeace oferise până atunci proza românească, constatăm că ele nu s-au învechit decât prin limbajul lor uneori idilizant și, poate, prin speculaţiile nu totdeauna suficient asimilate epic. Rămâneînsă solid fondul epic reflexiv în naraţiune și rămân paginile de o sclipitoare originalitate prin care Eminescu se revelează un mare creator oniric și, totodată, un mare poet al peisajului stelos,cum zice el, un poet al diafanului spiritualizat...Eugen SIMION

În această colecţie sunt incluse 100 de titluri reprezentative din folclorul românesc şi din opera marilor scriitori români, care vor apărea până la Centenarul Marii Uniri a Românilor.Textele sunt recomandate spre lectură elevilor, conform programei şcolare. La elaborarea colecţiei participă specialişti de marcă în domeniul editorial, inclusiv graficieni din ambele state româneşti, prin acest efort comun realizându‑se, pentru prima oară în România, o bibliotecă ilustrată pentru copii de o netăgăduită valoare literară şi artistică.

Poveste, poveste, da’ eu nu-s de când poveștile, eu sunt de mai încoace, da’ m-am dus într-o zi la soacră-mea și-am găsit un sac de povești și venind acasă l-am scăpat jos și s-a despicat sacul și s-a umplut lumea de povești... A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar mai povesti. De când făcea plopșorul mere și răchita micșunele, de când se băteau urșii în coade, de când se luau lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se, de când se potcovea puricile la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești.“Dacă vrei să pătrunzi în lumea mirifică a Feților-Frumoși, zmeilor și zânelor, nu-ți rămâne decât să deschizi această carte splendid ilustrată, ce îți oferă povești ale marilor noștri scriitori Mihai Eminescu, lon Creangă și loan Slavici.

Colecția include opere reprezentative ale scriitorilor români, recomandate pentru lectură elevilor din clasele primare și gimnaziale, conform programei școlare. Inițial ea va cuprinde 25 de titluri și va apărea pe parcursul anului 2014 într-un ritm de o carte pe săptămână. La elaborarea acestei colecții participă specialiști de marcă în domeniu, inclusiv graficienii din ambele state românești, prin acest efort comun realizându-se o bibliotecă de o mare valoare literară și artistică.

[...] Plutonismul borealismul si neptunismul traiesc intr-o corespondenta perpetua cu serafismul in mai toate poemele vizionare si in prozele eminesciene. Mi se pare ca nucleul lui se afla in Cezara unde poetul trateaza programatic tema „sanatoasei barbarii“ asociindu-i trei mituri: mitul implinirii erotice mitul paradisului rustic si mitul reincorporarii fiintei in natura... Este o parabola in care sihastria si senzualitatea se conjuga cu o filosofie a plenitudinii si a singuratatii. Eminescu creeaza aici ca un pandant al paradisului lunar din Sarmanul Dionis un rai pamantesc prin care cutreiera nerusinat de frumoasa cu toata bucuria simturilor dezlantuite Cezara.

Cezara din nuvela cu acelaşi nume de Mihai Eminescu este tipul femeii demonice voluntare si agresive idealul feminin al oricarui barbat. Fiica marchizului Bianchi, un om „sărac, desfrânat, jucător”, care e dispus să-şi vândă fiica marchizului bogat Castelmare „dacă i s-ar plăti preţul pe care îl cere”.

Contine cele mai frumoase basme romanesti de la cei mai mari autori romani Eminescu, Slavici, Caragiale, Delavrancea, Nicolae Filimon, toate intr-o singura carte, avand 262 de pagini. 

MIHAI EMINESCU: Făt-Frumos din lacrimă, Călin-Nebunul, Frumoasa lumii, Borta-vântului, Finul-lui-DumnezeuIOAN SLAVICI: Doi feţi cu stea în frunte, Păcală în satul lui, Spaima zmeilor, Rodul tainic, Zâna Zorilor, Ileana cea şireată, Floriţa din codru, Limir-Împărat, Stan BolovanBARBU ŞTEFĂNESCU-DELAVRANCEA: NeghiniţăI. L. CARAGIALE: Poveste (Delavrancea), Norocul dracului, Departe, departe, Palatul de cleştar, Poveste (Caragiale)NICOLAE FILIMON: Roman Năzdrăvan, Omul de piatră, Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos

Romanul este terenul pe care se întâlnesc profunde manifestări naţionale şi romantice, realismul, o imaginaţie debordantă, reflecţii filozofice originale şi îndrăzneţe, adică viitoare constante ale întregii activităţi literare.Inevitabil, apare în Geniu pustiu şi dragostea, căci şi ea este o constantă eminesciană, atât în plan literar, cât şi personal.

Nuvela scurta, care dezbatee ideea primei dragoste, al carui elogiu il intreprinde Eminescu, considerand acesta, in spirit romantic, cea mai importanta dintre toate.

Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şapte-lea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti.