Margaret MacMillan – författare

Hur har idén om frihet utvecklats och förändrats under århundradena? Vad betyder frihet idag och vad behöver vi göra för att behålla de friheter som generationer män och kvinnor har kämpat, och till och med dött, för? 

Frihet är en grundförutsättning för att ett samhälle ska frodas och utvecklas. Dess historia är brokig: mänsklighetens eviga kamp mot ödet, våra förfäder som outtröttligt stred för att upprätta tanke- och religionsfrihet, demokratiska friheter i samhället i stort och kampen mot auktoritära regimer och tyranner världen över. 

I denna essäsamling utforskar ledande akademiker, författare och historiker vad frihet har betytt genom tiderna. De reflekterar över detta ständigt pågående drama och varför vi så villigt offrar oss för friheten när den hotas.

WITH A NEW FOREWORD BY MAX HASTINGSWINNER OF THE DUFF COOPER PRIZE 2001WINNER OF THE PEN HESSELL TILTMAN PRIZE 2002WINNER OF THE SAMUEL JOHNSON PRIZE 2003''A ground-breaking book . . . The story of Europe''s diplomatic meltdown has never been better told'' Spectator''Enjoyable and illuminating . . . MacMillan is that wonderful combination - an academic and scholar who writes well, with a marvellous clarity of thought'' ANTONY BEEVOR, The TimesBetween January and July 1919, after the war to end all wars, men and women from all over the world converged on Paris for the Peace Conference. At its heart were the leaders of the three great powers - Woodrow Wilson, Lloyd George and Clemenceau. Kings, prime ministers and foreign ministers with their crowds of advisers rubbed shoulders with journalists and lobbyists for a hundred causes - from Armenian independence to women''s rights. Everyone had business in Paris that year - T.E. Lawrence, Queen Marie of Romania, Maynard Keynes, Ho Chi Minh. There had never been anything like it before, and there never has been since.For six extraordinary months the city was effectively the centre of world government as the peacemakers wound up bankrupt empires and created new countries. They pushed Russia to the sidelines, alienated China and dismissed the Arabs, struggled with the problems of Kosovo, of the Kurds, and of a homeland for the Jews.The peacemakers, so it has been said, failed dismally; failed above all to prevent another war. Margaret MacMillan argues that they have unfairly been made scapegoats for the mistakes of those who came later. They tried to be evenhanded, but their goals - to make defeated countries pay without destroying them, to satisfy impossible nationalist dreams, to prevent the spread of Bolshevism and to establish a world order based on democracy and reason - could not be achieved by diplomacy. Peacemakers offers a prismatic view of the moment when much of the modern world was first sketched out.

Previously published as PeacemakersBetween January and July 1919, after the war to end all wars, men and women from all over the world converged on Paris for the Peace Conference. At its heart were the leaders of the three great powers - Woodrow Wilson, Lloyd George and Clemenceau. Kings, prime ministers and foreign ministers with their crowds of advisers rubbed shoulders with journalists and lobbyists for a hundred causes - from Armenian independence to women''s rights. Everyone had business in Paris that year - T.E. Lawrence, Queen Marie of Romania, Maynard Keynes, Ho Chi Minh. There had never been anything like it before, and there never has been since.For six extraordinary months the city was effectively the centre of world government as the peacemakers wound up bankrupt empires and created new countries. They pushed Russia to the sidelines, alienated China and dismissed the Arabs, struggled with the problems of Kosovo, of the Kurds, and of a homeland for the Jews.The peacemakers, so it has been said, failed dismally; failed above all to prevent another war. Margaret MacMillan argues that they have unfairly been made scapegoats for the mistakes of those who came later. They tried to be evenhanded, but their goals - to make defeated countries pay without destroying them, to satisfy impossible nationalist dreams, to prevent the spread of Bolshevism and to establish a world order based on democracy and reason - could not be achieved by diplomacy. Paris 1919 (originally published as Peacemakers) offers a prismatic view of the moment when much of the modern world was first sketched out.

Margaret MacMillan analizează modalitățile în care războiul a influențat societatea umană și cum transformările ce au marcat organizarea politică, tehnologia sau ideologiile au afectat felul în care – și rațiunile pentru care – luptăm. Lucrarea de față explorează o serie de chestiuni mult dezbătute și controversate: Când au început războaiele? Suntem destinați, prin natura noastră umană, să ne luptăm unii cu alții? De ce a fost războiul descris ca fiind cea mai organizată activitate umană? De ce războinicii sunt în marea lor majoritate bărbați? Este războiul întotdeauna sub propriul nostru control? Bazându-se pe lecțiile oferite de războaiele din trecut, de la istoria clasică până la ziua de azi, MacMillan revelează multiplele fațete ale războiului – felul în care ne-a determinat trecutul, viitorul, viziunea asupra lumii și propria concepție despre noi înșine.

„O fascinantă lucrare de istorie" – Tony Blair, GuardianRecomandată de editorii ziarului New York TimesCarte distinsă cu premiile SAMUEL JOHNSON • DUFF COOPER • HESSELL-TILTMAN • ARTHUR ROSS, acordat de Council on Foreign Relations (Medalia de argint) și PREMIUL GUVERNATORULUI GENERAL AL CANADEIConferința de Pace de la Paris, 1919, și încercarea de a pune capăt războiuluiÎntre ianuarie și iunie 1919, după încheierea „războiului care urma să pună capăt tuturor războaielor", oameni din toate colțurile lumii au sosit la Paris pentru Conferința de Pace. Cele mai importante personalități prezente au fost conducătorii celor trei mari puteri – Woodrow Wilson, Lloyd George și Clemenceau –, dar la Paris au sosit mii de alți delegați, fiecare cu propria sa agendă. Regi, prim-miniștri și miniștri de externe, însoțiți de suitele lor de consilieri, stăteau cot la cot cu jurnaliști și lobbyiști, luptând pentru o serie întreagă de cauze, de la independența Armeniei până la drepturile femeilor. T.E. Lawrence, regina Maria a României, Maynard Keynes, Ho Și Min – tot mapamondul avea ceva de rezolvat la Paris în acel an. Lumea nu mai văzuse niciodată ceva asemănător și nici că avea să mai vadă vreodată.„Captivantă… detaliată, justă, mereu vivace, plină de portrete sclipitor realizate." – Allan Massie, Daily Telegraph„Exact genul de carte care îmi place – scrisă alert și condimentată cu o cutezanță bazată pe o erudiție solidă." – Roy Jenkins, Sunday Times„Plină de viață, fascinantă și provocatoare" – Choice„Antrenant scrisă și bine documentată" – Stand To MagazineÎn 1919, Parisul era capital lumii. Conferința de Pace era cea mai importantă chestiune la ordinea zilei, iar delegații – cei mai puternici oameni de pe mapamond. Se întâlneau în fiecare zi. Discutau, dezbăteau, se ciorovăiau și cădeau iar la înţelegere. Încheiau acorduri. Redactau tratate. Creau noi state și noi organizații. Cinau și mergeau la teatru unii în compania celorlalți. Timp de șase luni, din ianuarie până în iunie, Parisul a fost deopotrivă guvern, curte de apel și parlament mondial, nucleul temerilor și speranțelor întregii lumi.Oficial, Conferința de Pace a durat încă și mai mult, până în 1920, însă primele șase luni sunt cele mai importante, căci atunci s‑au luat deciziile‑cheie și s‑a pus în mișcare un lanț de evenimente cruciale.O lucrare magistrală, de o relevanță uluitoare nu numai pentru istoriografia secolului XX, dar și pentru înțelegerea resorturilor și dinamicii lumii de azi.

Cum a renunțat Europa la pace și a ales Primul Război Mondial

„O strălucită expunere a lungului, atât de lungului marș către catastrofa europeană din 1914.“ – MAX HASTINGS

Carte distinsă cu International Affairs Book of the Year 2014 la Political Book Awards

Nominalizată la Samuel Johnson Prize 2013 și Shaughnessy Cohen Prize for Political Writing 2013, acordat de Writers Trust of Canada

Inclusă pe lista celor mai bune cărți ale anului de publicațiile: New York Times, The Economist Mail on Sunday, The Observer Daily Mail

„Istoria lui MacMillan este magistrală – densă, echilibrată și umană. Povestea prăbușirii diplomatice a Europei nu a fost niciodată narată mai bine.“ -- The Spectator

„Profund impresionantă și impecabil documentată… lucrarea definitorie pentru istoria anilor de sfârșit ai vechii Europe.“ AMANDA FOREMAN

„…povestea modului în care lideri inteligenți și de bună credință și-au condus națiunile pe drumul către catastrofă. Debordând de intrigi, însuflețită de istorisiri fascinante și captivantă prin observațiile personale ale autoarei, aceasta este una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit vreodată despre cauzele Primului Război Mondial.“ MADELEINE ALBRIGHT

O carte de dimensiuni epice, alcătuită nu numai cu acribia istoricului, dar și cu gândirea eliberată de clișee a analistului contemporan, interesat de comparații și arcuri peste timp, a cărei poveste fascinantă se derulează în ritmul alert și sincopat al unui roman de aventuri.Un magistral tour de force prin istoria și diplomația sfârșitului de secol al XIX-lea și începutului de secol al XX-lea.Într-un tablou panoramic care reunește informație istorică atent documentată, analize aplicate, revelații din arhive, fragmente de corespondență privată, dar și anecdotică plină de culoare, portretizări expresive și incursiuni pasionante în antropologia culturală, Margaret MacMillan explorează perioada premergătoare izbucnirii Primului Război Mondial, în încercarea de a descifra cauzele care au dus, după o îndelungată perioadă de pace și prosperitate pe continentul european, la marșul nesăbuit către o conflagrație de proporții mondiale.